Educație socială
Educație pentru cetățenie democratică
Clasa a VII-a, lecția 3

Constituția României

De la ordinea nouă din 1866 la democrația de azi

Oraș românesc în secolul al XIX-lea

Întrebări din urmă

Ce formă de guvernământ și ce regim politic are România astăzi?
RăspunsRepublică semiprezidențială, cu regim politic democratic.
Ce spune Constituția la art. 1 alin. (2)?
RăspunsCă forma de guvernământ a statului român este republica.
Ce spune art. 152 alin. (1) despre forma republicană?
RăspunsCă nu poate forma obiectul revizuirii — nici măcar printr-o modificare a Constituției.
De două ori ne-am sprijinit pe Constituție ca să răspundem. Ce este, de fapt, documentul acesta din care tot citim?

Trei texte despre schimbarea legii fundamentale

Care dintre ele aparține unui stat democratic și după ce vă dați seama?

Textul 1
„Constituția poate fi modificată numai prin lege votată de Marea Adunare Națională.”
1952totalitarism comunist
Textul 2
„Constituția de față nu poate fi revizuită decât din inițiativa Regelui.”
1938autoritarism
Textul 3
„Revizuirea poate fi inițiată de Președinte, de o pătrime dintre parlamentari sau de cel puțin 500.000 de cetățeni.”
1991, revizuită în 2003democrație
Întrebarea orei

De ce poate fi anulată o lege pe care Parlamentul a votat-o?

Trei drumuri spre trei clădiri ale puterii

Tema lecției

Constituția României

  • 1Vom ști unde se caută în Constituție.
  • 2Vom recunoaște principiile după care este construit statul.
  • 3Vom desena împreună harta legii fundamentale.
Drumul constituțiilor României

1. Ce este Constituția

DefinițieConstituția este legea fundamentală a unui stat, învestită cu o forță juridică superioară tuturor celorlalte legi. Toate legile statului trebuie să fie în acord cu ea; o lege care o încalcă este neconstituțională și nu mai produce efecte.
Constituția României, art. 1 alin. (5): în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.
ReținemConstituția nu este „cea mai importantă lege” în sensul de cea mai gravă, ci legea care spune cum se fac toate celelalte legi. De aceea o lege contrară ei nu este doar greșită, ci lipsită de efecte.
Constituția, deschisă, în fața Parlamentului

2. Constituția României pe scurt

21 noiembrie 1991
adoptată de Adunarea Constituantă
8 decembrie 1991
validată prin referendum
13 decembrie 1991
intră în vigoare
2003
revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendum
156de articole
8titluri
8 dec.Ziua Constituției
Adoptată la 21 noiembrie 1991 de Adunarea Constituantă, validată prin referendum la 8 decembrie 1991, în vigoare din 13 decembrie 1991. Revizuită în 2003, prin Legea nr. 429/2003, aprobată tot prin referendum. Are acum 156 de articole, grupate în 8 titluri. Ziua Constituției României se sărbătorește la 8 decembrie.
Cetățeni la vot, într-o secție de votare

2. Constituția României pe scurt

Șase constituții în trei regimuri, apoi una democratică

democrațieautoritarismtotalitarism comunist
Drumul constituțiilor României
România a avut constituții în 1866 (prima), 1923, 1938, 1948, 1952, 1965 și 1991. Numărul lor și conținutul lor urmează regimurile politice prin care a trecut țara.
ReținemÎnainte de revizuirea din 2003, Constituția avea 152 de articole în 7 titluri; după revizuire are 156 de articole în 8 titluri, titlul nou fiind Integrarea euroatlantică.

3. Cele opt titluri (tabelul se copiază de pe tablă; ultima coloană o completez singur)

TitlulCe cuprindeUnde caut? (completează)
I.Principii generaletrăsăturile statului, forma de guvernământ, simbolurile naționale, limba oficială, capitaladreptul la educație: titlul II
II.Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentaledrepturile și libertățile cetățenilor, îndatoririle lor, Avocatul PoporuluiGuvernul: titlul III
III.Autoritățile publiceParlamentul, Președintele, Guvernul, administrația, instanțelemoneda națională: titlul IV
IV.Economia și finanțele publiceeconomia, proprietatea, bugetul, moneda — leulcum se revizuiește Constituția: titlul VII
V.Curtea Constituționalăorganizarea ei și controlul constituționalității legilorziua națională: titlul I
VI.Integrarea euroatlanticăaderarea la Uniunea Europeană și la NATOdreptul la vot: titlul II
VII.Revizuirea Constituțieicine poate propune revizuirea și cum se face
VIII.Dispoziții finale și tranzitoriiintrarea în vigoare a Constituției

4. Cum se citește un articol

→→→→→
  
titlu → capitol → secțiune → articol → alineat → literă. Alineatele se scriu cu cifre în paranteză — (1), (2) —, iar literele cu a), b), c). Așa se citește trimiterea art. 1 alin. (5): articolul 1, alineatul al cincilea.
SituațieUnde cauți dacă vrei să afli cine numește Guvernul? Titlul ... De ce acolo?
RăspunsTitlul III, Autoritățile publice — acolo sunt Președintele, Parlamentul și Guvernul și relațiile dintre ele.
TITLUL IIIAutoritățile publice
CAPITOLUL IParlamentul
SECȚIUNEA a 3-aLegiferarea
Articolul 73 — Categorii de legi
(1) Parlamentul adoptă legi constituționale, legi organice și legi ordinare.
(2) Legile constituționale sunt cele de revizuire a Constituției.
(3) Prin lege organică se reglementează:
a) sistemul electoral; organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente;
b) organizarea, funcționarea și finanțarea partidelor politice;
c) statutul deputaților și al senatorilor, stabilirea indemnizației și a celorlalte drepturi ale acestora;
d) organizarea și desfășurarea referendumului;
…

5. Valorile și principiile constituționale

Valori (art. 1 alin. (3))

  • demnitatea omului
  • drepturile și libertățile cetățenilor
  • libera dezvoltare a personalității umane
  • dreptatea
  • pluralismul politic

Principii

  • suveranitatea aparține poporului
  • separarea puterilor în stat
  • supremația Constituției
  • egalitatea în fața legii — nimeni nu este mai presus de lege
  • pluralismul politic și accesul liber la justiție
Scutul Constituției, balanța justiției și cetățenii
Valorile spun ce apără statul; principiile spun cum este construit ca să le apere.
ReținemLibertatea, egalitatea, proprietatea, toleranța și respectul sunt și ele valori, prezente în alte articole ale Constituției; cele cinci din art. 1 alin. (3) sunt cele pe care legea însăși le numește valori supreme.

6. Cine apără Constituția

Din lege
Art. 142 alin. (1)Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției. Art. 147 alin. (1)o lege declarată neconstituțională își încetează efectele.
Art. 150revizuirea poate fi inițiată de Președinte la propunerea Guvernului, de o pătrime dintre deputați sau senatori, ori de 500.000 de cetățeni cu drept de vot. Art. 151 alin. (3)revizuirea e definitivă numai după aprobarea prin referendum.
Sala de judecată a Curții Constituționale

6. Cine apără Constituția

Drumul revizuirii, pas cu pas

Autoritățile statuluiPetiție cu 500.000 de semnături

Inițiativa

Președintele, la propunerea Guvernului, sau cel puțin o pătrime dintre deputați ori dintre senatori.

Sau cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de vot, din cel puțin jumătate din județe, cu minimum 20.000 de semnături în fiecare.

art. 150
Sala Parlamentului

Votul în Parlament

Camera Deputaților și Senatul adoptă proiectul, fiecare cu cel puțin două treimi din membrii ei.

art. 151 alin. (1)
Urnă de vot

Referendumul

În cel mult 30 de zile de la adoptare, cetățenii votează „da” sau „nu”. Fără aprobarea lor, revizuirea nu există.

art. 151 alin. (3)
Constituția României

Revizuirea este definitivă

După referendum, modificarea devine parte a Constituției, iar textul se republică.

art. 151 alin. (3)
Exemplu: revizuirea din 2003Parlamentul adoptă Legea nr. 429/2003referendum: 18–19 octombrie 2003în vigoare din 29 octombrie 2003

6. Cine apără Constituția

SituațieParlamentul votează o lege prin care o categorie de cetățeni pierde dreptul de vot. Se poate? Cine o oprește?
RăspunsNu se poate — legea încalcă egalitatea în fața legii și dreptul de vot, garantate în titlul II. O oprește Curtea Constituțională, care o declară neconstituțională; din acel moment legea își încetează efectele (art. 147 alin. (1)).
ReținemEfectele încetează la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții, dacă în acest interval Parlamentul sau Guvernul nu pun de acord legea cu Constituția.
Scutul Constituției, balanța justiției și cetățenii

Reține

  1. Constituția este legea fundamentală a statului; toate celelalte legi trebuie să fie în acord cu ea.
  2. Constituția României a fost adoptată în 1991 și revizuită în 2003; are 156 de articole, grupate în 8 titluri.
  3. Ea așază valorile statului — demnitatea, drepturile, dreptatea, pluralismul — și principiile după care este construit: suveranitatea poporului, separarea puterilor, supremația Constituției.
  4. Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției: o lege declarată neconstituțională își încetează efectele.
Rândul meuDe ce este nevoie ca revizuirea Constituției să fie aprobată prin referendum, și nu doar votată de Parlament?
RăspunsPentru că puterea aparține poporului (art. 2). Legea fundamentală nu poate fi schimbată doar de cei care o aplică: ultimul cuvânt îl au cetățenii, prin referendum.

Fișa de lucru: sarcinile 1 și 2

Lucrați individual. Sarcinile 3 și 4 rămân temă.
1. Ce cautTitlul
Guvernul RomânieiIII
cine poate propune revizuirea ConstituțieiVII
simbolurile naționale — drapelul, ziua națională, imnul, stemaI
controlul constituționalității legilorV
dreptul la educațieII
data la care Constituția a intrat în vigoareVIII
moneda națională — leulIV
aderarea României la Uniunea Europeană și la NATOVI
2. PrincipiulCe spune
I. suveranitatea naționalăB. puterea aparține poporului, care o exercită prin reprezentanții săi aleși sau prin referendum
II. separarea puterilor în statC. legislativul, executivul și justiția lucrează separat și se controlează reciproc
III. egalitatea în fața legiiA. nimeni nu este mai presus de lege
IV. supremația ConstituțieiD. nicio lege nu poate contrazice legea fundamentală

Harta legii fundamentale

Pasul 1

Fiecare grup scrie, pe bilețele separate, două lucruri pe care le-ar căuta în titlul primit. Fiecare membru scrie cel puțin un bilețel și își pune inițiala pe el.

Pasul 2

Grupurile lipesc bilețelele pe ramura lor și citesc cu voce tare. Un conținut așezat greșit se mută, iar grupul spune de ce.

Pasul 3

Citim ciorchinele întreg și răspundem la întrebarea orei.

De ce poate fi anulată o lege pe care Parlamentul a votat-o?

Toate ramurile pornesc dintr-un singur nucleu, Constituția. O lege care contrazice nucleul este neconstituțională, iar Curtea Constituțională o oprește: legea își încetează efectele.

La final

Constituția este legea fundamentală: nicio lege nu o poate contrazice. Curtea Constituțională veghează la asta — o lege declarată neconstituțională își încetează efectele.
Știai că?
  • India are cea mai lungă constituție scrisă.
  • Monaco are cea mai scurtă.
  • Marea Britanie nu are o constituție scrisă într-un singur text.
De gândit acasăDacă o țară poate funcționa fără o constituție scrisă, de ce am avea nevoie de una?
TemaSarcinile 3 și 4 din fișa de lucru.
Piața unui oraș românesc, cu drapelul arborat
8 decembrie — Ziua Constituției României

Mergi la pagina

Lecția 3: Constituția României

Educație socială, clasa a VII-a. Unitatea I, Sistemul politic în România.

  • Atinge oriunde pe pagină ca să apară următorul element ascuns. Atinge un element apărut ca să-l ascunzi din nou.
  • Butoanele Înainte și Înapoi schimbă pagina; pe tastatură, săgețile. Telecomanda de prezentare dezvăluie întâi elementele paginii, apoi trece mai departe.
  • Bara de jos curge odată cu timpul paginii și devine aurie spre final. Atinge-o ca s-o oprești.
  • Creionul din dreapta sus deschide scrisul pe ecran: culori, radieră, anulare. Ce scrii rămâne pe pagina respectivă.